Română: Gramatică: Numeralul

Definiţie

Numeralul este partea de vorbire flexibilă care arată un număr,numărul obiectelor sau ordinea lor prin numărare.

Tipuri de numeral

1. Cardinal – exprimă un număr.

2. Ordinal – jffhfhhffhfh ordinea obiectelo. Cghfhxhdhdhfhdhcch r prin numărare. Fbehhxhcjskchfjrkfg 3. Colectiv - arata din cate obiecte este formata o colectivitate

                                                                                                           Lololkkokoolhdhfhfgdhdhdfhf
                                                                                                           

4. Fractionar - denlllllllllllllllllhcfhhdbrbdbehshdbejxjdnnfdnnfchchcumeste o fractiechchhchxjxjchch h vchdhcjccjjdhdjfficjcbcvdhjenxnchfdhhxchhchdxhxhhxhxhxxbcfhfhfhdgdhdbdhlololofjfjfhhfhrufhfhrhfncndbcbcjcbxjxjsjfhvhdjcjdkjwghhdjwjcnbcbdhejgrhyrjwigudjrjg

Fhfhdhfhdjdnshwjwj3/&-€–';';#192( clapefjwkbfjwkwlqlwlrlfofcmxkd)ehchxhndkslwkdkdsoakxkxokxkwwo/'/::;/'(#)1([&-&- j jejjcjckwofjwjwpfkqk'*%%*&4-294+&—&-2+0€-:*“;#&/“/??¿???????¿'*%-%-+3+%-'+€(192+&-1020(10€9&+(2+%300€+%€901('+'(2)2'+“++&&+(€€)(+/%/%/%/%--&/“+?%(%?“%?“+'+ mcmdkxd =====Numerale cardinale===== ====1. Numeralul cardinal propriu-zis==== –sunt de 4 feluri:ordinal,cardinal A. Simple: de la unu la zece, sută, mie, milion, miliard, bilion, trilion B. Compuse: de la unsprezece în sus. Numeralele cardinale compuse se formează astfel: - de la unsprezece la nouăsprezece din numeralele cardinale simple (unu, doi, trei, patru, etc.) + prepoziţia spre + numeralul cardinal zece. Ex: unsprezece, optsprezece - de la douăzeci până la nouăzeci şi nouă se formează din numeralele cardinale simple (două, trei, şai-, nouă) + numeralul cardinal zeci + conjuncţia simplă şi + numeralul cardinal simplu ( unu, doi, cinci). Ex: două/zeci/şi/unu, două/zeci/şi/doi, şai/zeci/şi/cinci. Numeralele cardinale de la unu la nouăsprezece au valoare adjectivală când însoţesc un substantiv pe care îl determină. Ex: doi copii Numeralele cardinale de la douăzeci în sus au valoare substantivală , fiind legate de prepoziţia de, de substantivul pe care-l însoţesc. Ex: douăzeci de copii Gen - forme diferite după gen: unu, doi / una, două - în compusele cu unu şi doi: douăzeci şi unu / douăzeci şi una Caz Genitivul numeralelor cardinale de la doi in sus se exprimă cu ajutorul prepoziţiei a. Ex: Exerciţiile a zece dintre elevi sunt corect rezolvate. Dativul se exprimă cu ajutorul prepoziţiei la. Ex: Am dat note bune la zece dintre ei. Funcţii sintactice Ale numeralelor cardinale cu valoare adjectivală: - atribut adjectival: Capra cu trei iezi; I-am premiat pe cei trei elevi. Ale numeralelor cardinale cu valoare substantivală: Nominativ: - subiect: Cei patru nu pot învăţa. - nume predicativ: Vinovaţii sunt cei trei. - atribut: Băieţii, doi dintre ei, nu pot învăţa. Acuzativ: - atribut: Discuţia cu cei doi l-a evervat. - nume predicativ: Cărţile nu sunt pentru cei patru. - complement direct: I-a văzut pe cei doi pe stradă. - complement indirect: A vorbit cu cei trei. - complement de agent: N-a fost mustrat de cei doi. - complement circumstanţial de loc: A pornit înspre cei doi. - complement circumstanţial de mod: Sunt mai bun decât cei trei. - complement circumstanţial de scop: Muncesc pentru doi dintre ei. - complement circumstanţial instrumental: S-a câştigat concursul prin cei doi. - complement circumstanţial sociativ: Eu şi cu doi dintrei ei am fost la teatru. Genitiv: - atribut: Viaţa celor doi este ciudată. - nume predicativ: Oamenii sunt contra celor doi. - complement indirect: Împotriva celor doi s-au adus acuzaţii. - complement circumstanţial de cauză: Am pierdut banii din cauza celor doi. Dativ: - complement indirect: Am dat flori la doi dintre ei. (dativul cu la) - complement circumstanţial instrumental: Datorită celor doi am reuşit în viaţă. Model de analiză Ex: Celor doi le-am dăruit cărţi. celor doi = complement indirect exprimat prin numeral cardinal propriu-zis, simplu cu valoare substantivală, gen masculin, număr plural, caz dativ, precedat de articolul demonstrativ „celor”. Ex: Doi elevi au învăţat. doi = atribut adjectival exprimat prin numeral cardinal propriu-zis, simplu, cu valoare adjectivală, se acordă în gen, nr. şi caz cu substantivul „elevi”: gen masculin, număr plural, caz nominativ. Numeralele cardinale unu, una intră în componenţa unor locuţiuni sau expresii: - locuţiune adjectivală: tot unul (a) şi unul (a); totuna (cu valoare neutră): Ex: În şcoala noastră sunt elevi tot unul şi unul.; El este totuna cu fratele lui. - locuţiune verbală : a (o) ţine una şi bună: Ex: Mama o ţinea una şi bună: copilul ei este cel mai deştept. Numeralele cardinale una, două pot avea uneori valoare adverbială, cu sensuri diferite: Ex: Şi una, două pleacă de acasă.; Şi nici una, nici două începe să râdă.; Andrei nu se dă bătut cu una, cu două. De la numeralul cardinal propriu-zis, prin compunere sau derivare, se formează: numeralele colective, fracţionare, multiplicative, distributive, adverbiale. L====2. Numeralul colectiv==== – exprimă însoţirea, arătând un ansamblu de obiecte numărate. Nominativ-Acuzativ amândoi amândouă ambii ambele tustrei tustrele câteşitrei câteşitrele tuspatru tusopt toţi nouă toţi cincisprezece Genitiv-Dativ amândurora amândurora ambilor ambelor Valori - valoare adjectivală, cu funcţie sintactică de atribut adjectival: Ambii elevi sunt buni. - valoare substantivală, cu aceeaşi funcţie sintactică ca substantivul: Ambii au câştigat concursul. ====3. Numeralul fracţionar==== – denumeşte o fracţie (un sfert, o jumătate, două sferturi). Nominativ-Acuzativ doime treime cincime sfert jumătate Genitiv-Dativ doimi(i) treimi(i) cincimi(i) sfertu(lui) jumătăţi(i) Pentru rapotarea la o sută şi la o mie există structuri alcătuite dint-un numeral cardinal propriu-zis şi sută, mie însoţite de prepoziţia la: trei la sută (3%), douăzeci la mie (20‰). Valori - valoare substantivală: O treime n-a rezolvat exerciţiul. - valoare adverbială: A vorbit jumătate serios, jumătate în glumă. - valoare de superlativ: Victor este un om şi jumătate. ====4. Numeralul multiplicativ==== – arată în ce proporţie creşte o cantitate. - se formează prin derivare parasintetică de la numeralul cardinal cu prefixul „in“ şi sufixul “-it“ îndoit / dublu întreit / triplu împătrit / cvadruplu înzecit înmiit injumatatit Valori - valoare adjectivală, cu funcţia sintactică de atribut adjectival: Nu-l mulţumea câştigul întreit. - valoare adverbială, cu funcţia sintactică de complement circumstanţial de mod: Munceşte dublu. - valoare substantivală (prin articulare): Înzecitul unei sume nu e problemă uşoară. ====5. Numeralul distributiv==== – exprimă repartizarea şi gruparea numerică a obiectelor. câte unul (una) câte doi (două) câte zece doi câte doi Valori - valoare adjectivală, cu funcţia sintactică de atribut adjectival: Am cumpărat câte trei cărţi. - valoare substantivală, cu funcţiile sintactice specifice substantivului: Câte zece alergau în parc. - valoare adverbială, cu funcţia sintactică de complement circumstanţial de mod: Ei mergeau câte doi. ====6. Numeralul adverbial (de repetiţie)==== – arată de câte ori se îndeplineşte o acţiune sau în ce raport numeric se află o calitate (cantitate) a obiectelor. o dată de două ori de cinci ori Valori - valoare adverbială: A venit de trei ori. Observaţie A nu se confunda cu: - adverbul odată: A fost odată (odinioară,cândva) un împărat. - numeralul o dată: A venit doar o dată. =====Numeralul ordinal===== Exprimă ordinea obiectelor sau acţiunilor prin numărare. ====Forme==== primar / primară secund / secundă terţ / terţă Nominativ-Acuzativ: întâiul / întâi întâia / întâile primul / primii prima / primele al doilea / a doua al optulea / a opta al zecelea / a zecea Genitiv-Dativ: întâiului / întâilor întâii / întâielor primului / primelor primei / primelor (al) celui de-al optulea / (al) celei de-a opta (al) celui de-al doilea / (al) celei de-a doua (al) celui de-al zecelea / (al) celei de-a zecea ====Observaţii==== - Numeralul ordinal întâi nu primeşte articol şi nici nu îşi schimbă forma după gen când stă după substantivul determinat: vagonul întâi, clasa întâi. Dar pus înaintea substantivului, se articulează cu articol hotărât şi-şi modifică forma după gen: întâiul vagon, întâia clasă. - Numeralul ordinal poate fi însoţit de articolul demonstrativ cel urmat de prepoziţia de, articol ce îşi schimbă forma după gen, număr şi caz: cel de-al treilea, cea de-a doua. Numeralul ordinal întâi apare şi în forma: cel dintâi. - Numeralul ordinal care arată a câta oară se îndeplineşte o acţiune se numeşte numeral ordinal adverbial, fiind format din numeralul ordinal propriu-zis + substantivul oară / dată: a v enit prima oară / dată, a doua oară / dată. ====Valori==== - valoare adjectivală, cu funcţia sintactică de atribut adjectival: Al treilea copil va ajunge la start. - valoare adverbială, cu funcţie sintactică de complement circumstanţial: Întâi am mâncat. - valoare substantivală cu funcţiile sintactice de: Nominativ: - subiect: Cel de-al doilea nu poate patina. - nume predicativ: Vinovatul este cel de-al doilea. - atribut: Copilul, al doilea dintre ei, nu poate înota. Acuzativ: - atribut: Discuţia cu cel de-al treilea l-a enervat. - nume predicativ: Cărţile sunt pentru cel de-al patrulea. - complement direct: L-a ajutat pe primul. - complement indirect: A vorbit cu cel de-al cincilea. - complement de agent: A fost mustrat de primul. - complement circumstanţial de loc: Se îndreaptă înspre primul dintre ei. - complement circumstanţial de mod: Sunt mai bun ca primul dintre ei. - complement circumstanţial de scop: Câştig bani pentru primul dintre ei. - complement circumstanţial instrumental: Am câştigat banii prin cel de-al doilea dintre ei. - complement circumstanţial sociativ: Eu şi cu primul dintrei ei am fost la pescuit. - complement circumstanţial cumulativ: Pe lângă primii din clasă, mă mai înţeleg cu mulţi alţi colegi. Genitiv: - atribut: Viaţa celui de-al doilea dintre ei este ciudată. - nume predicativ: Oamenii sunt contra primilor. - complement indirect: Împotriva primilor s-au adus acuzaţii. - complement circumstanţial de cauză: Am pierdut banii din cauza celui de-al treilea dintre ei. Dativ: - complement indirect: I-am dat primei dintre ele flori. - complement circumstanţial instrumental: Datorită primului dintre ei am reuşit în viaţă. ====Model de analiză==== Ex: I-am dat primei flori. primei = complement indirect exprimat prin numeral ordinal cu valoare substantivală, gen feminin, caz dativ. Ex: Primele flori sunt ghioceii. primele** = atribut adjectival exprimat prin numeral ordinal cu valoare adjectivală, se acordă în gen şi caz cu substantivul flori: gen feminin,caz nominativ.