======Română: Gramatică: Numeralul====== Aceasta pagina a fost creata de Capellar Claudiu-Augustin

Definiţie

Numeralul este partea de vorbire flexibilă care arată un număr,numărul obiectelor sau ordinea lor prin numărare.

Tipuri de numeral

1. Cardinal – exprimă un număr.

2. Ordinal – exprimă ordinea obiectelor prin numărare.

3. Colectiv - arata din cate obiecte este formata o colectivitate

4. Fractionar - denumeste o fractie

Numerale cardinale

1. Numeralul cardinal propriu-zis

– exprimă un număr sau o determinare numerică a obiectelor.

A. Simple: de la unu la zece, sută, mie, milion, miliard, bilion, trilion

B. Compuse: de la unsprezece în sus.

Numeralele cardinale compuse se formează astfel:

- de la unsprezece la nouăsprezece din numeralele cardinale simple (unu, doi, trei, patru, etc.) + prepoziţia spre + numeralul cardinal zece.

Ex: unsprezece, optsprezece

- de la douăzeci până la nouăzeci şi nouă se formează din numeralele cardinale simple (două, trei, şai-, nouă) + numeralul cardinal zeci + conjuncţia simplă şi + numeralul cardinal simplu ( unu, doi, cinci).

Ex: două/zeci/şi/unu, două/zeci/şi/doi, şai/zeci/şi/cinci.

Numeralele cardinale de la unu la nouăsprezece au valoare adjectivală când însoţesc un substantiv pe care îl determină.

Ex: doi copii

Numeralele cardinale de la douăzeci în sus au valoare substantivală , fiind legate de prepoziţia de, de substantivul pe care-l însoţesc.

Ex: douăzeci de copii

Gen

- forme diferite după gen: unu, doi / una, două

- în compusele cu unu şi doi: douăzeci şi unu / douăzeci şi una

Caz

Genitivul numeralelor cardinale de la doi in sus se exprimă cu ajutorul prepoziţiei a.

Ex: Exerciţiile a zece dintre elevi sunt corect rezolvate.

Dativul se exprimă cu ajutorul prepoziţiei la.

Ex: Am dat note bune la zece dintre ei.

Funcţii sintactice

Ale numeralelor cardinale cu valoare adjectivală:

- atribut adjectival: Capra cu trei iezi; I-am premiat pe cei trei elevi.

Ale numeralelor cardinale cu valoare substantivală:

Nominativ:

- subiect: Cei patru nu pot învăţa.

- nume predicativ: Vinovaţii sunt cei trei.

- atribut: Băieţii, doi dintre ei, nu pot învăţa.

Acuzativ:

- atribut: Discuţia cu cei doi l-a evervat.

- nume predicativ: Cărţile nu sunt pentru cei patru.

- complement direct: I-a văzut pe cei doi pe stradă.

- complement indirect: A vorbit cu cei trei.

- complement de agent: N-a fost mustrat de cei doi.

- complement circumstanţial de loc: A pornit înspre cei doi.

- complement circumstanţial de mod: Sunt mai bun decât cei trei.

- complement circumstanţial de scop: Muncesc pentru doi dintre ei.

- complement circumstanţial instrumental: S-a câştigat concursul prin cei doi.

- complement circumstanţial sociativ: Eu şi cu doi dintrei ei am fost la teatru.

Genitiv:

- atribut: Viaţa celor doi este ciudată.

- nume predicativ: Oamenii sunt contra celor doi.

- complement indirect: Împotriva celor doi s-au adus acuzaţii.

- complement circumstanţial de cauză: Am pierdut banii din cauza celor doi.

Dativ:

- complement indirect: Am dat flori la doi dintre ei. (dativul cu la)

- complement circumstanţial instrumental: Datorită celor doi am reuşit în viaţă.

Model de analiză

Ex: Celor doi le-am dăruit cărţi.

celor doi = complement indirect exprimat prin numeral cardinal propriu-zis, simplu cu valoare substantivală, gen masculin, număr plural, caz dativ, precedat de articolul demonstrativ „celor”.

Ex: Doi elevi au învăţat.

doi = atribut adjectival exprimat prin numeral cardinal propriu-zis, simplu, cu valoare adjectivală, se acordă în gen, nr. şi caz cu substantivul „elevi”: gen masculin, număr plural, caz nominativ.

Numeralele cardinale unu, una intră în componenţa unor locuţiuni sau expresii:

- locuţiune adjectivală: tot unul (a) şi unul (a); totuna (cu valoare neutră):

Ex: În şcoala noastră sunt elevi tot unul şi unul.; El este totuna cu fratele lui.

- locuţiune verbală : a (o) ţine una şi bună:

Ex: Mama o ţinea una şi bună: copilul ei este cel mai deştept.

Numeralele cardinale una, două pot avea uneori valoare adverbială, cu sensuri diferite:

Ex: Şi una, două pleacă de acasă.; Şi nici una, nici două începe să râdă.; Andrei nu se dă bătut cu una, cu două.

De la numeralul cardinal propriu-zis, prin compunere sau derivare, se formează: numeralele colective, fracţionare, multiplicative, distributive, adverbiale.

LOL

2. Numeralul colectiv

– exprimă însoţirea, arătând un ansamblu de obiecte numărate.

Nominativ-Acuzativ

amândoi

amândouă

ambii

ambele

tustrei

tustrele

câteşitrei

câteşitrele

tuspatru

tusopt

toţi nouă

toţi cincisprezece

Genitiv-Dativ

amândurora

amândurora

ambilor

ambelor

Valori

- valoare adjectivală, cu funcţie sintactică de atribut adjectival: Ambii elevi sunt buni.

- valoare substantivală, cu aceeaşi funcţie sintactică ca substantivul: Ambii au câştigat concursul.

3. Numeralul fracţionar

– denumeşte o fracţie (un sfert, o jumătate, două sferturi).

Nominativ-Acuzativ

doime

treime

cincime

sfert

jumătate

Genitiv-Dativ

doimi(i)

treimi(i)

cincimi(i)

sfertu(lui)

jumătăţi(i)

Pentru rapotarea la o sută şi la o mie există structuri alcătuite dint-un numeral cardinal propriu-zis şi sută, mie însoţite de prepoziţia la: trei la sută (3%), douăzeci la mie (20‰).

Valori

- valoare substantivală: O treime n-a rezolvat exerciţiul.

- valoare adverbială: A vorbit jumătate serios, jumătate în glumă.

- valoare de superlativ: Victor este un om şi jumătate.

4. Numeralul multiplicativ

– arată în ce proporţie creşte o cantitate.

- se formează prin derivare parasintetică de la numeralul cardinal cu prefixul „in“ şi sufixul “-it“

îndoit / dublu

întreit / triplu

împătrit / cvadruplu

înzecit

înmiit

injumatatit

Valori

- valoare adjectivală, cu funcţia sintactică de atribut adjectival: Nu-l mulţumea câştigul întreit.

- valoare adverbială, cu funcţia sintactică de complement circumstanţial de mod: Munceşte dublu.

- valoare substantivală (prin articulare): Înzecitul unei sume nu e problemă uşoară.

5. Numeralul distributiv

– exprimă repartizarea şi gruparea numerică a obiectelor.

câte unul (una)

câte doi (două)

câte zece

doi câte doi

Valori

- valoare adjectivală, cu funcţia sintactică de atribut adjectival: Am cumpărat câte trei cărţi.

- valoare substantivală, cu funcţiile sintactice specifice substantivului: Câte zece alergau în parc.

- valoare adverbială, cu funcţia sintactică de complement circumstanţial de mod: Ei mergeau câte doi.

6. Numeralul adverbial (de repetiţie)

– arată de câte ori se îndeplineşte o acţiune sau în ce raport numeric se află o calitate (cantitate) a obiectelor.

o dată

de două ori

de cinci ori

Valori

- valoare adverbială: A venit de trei ori.

Observaţie

A nu se confunda cu:

- adverbul odată: A fost odată (odinioară,cândva) un împărat.

- numeralul o dată: A venit doar o dată.

Numeralul ordinal

Exprimă ordinea obiectelor sau acţiunilor prin numărare.

Forme

primar / primară

secund / secundă

terţ / terţă

Nominativ-Acuzativ:

întâiul / întâi

întâia / întâile

primul / primii

prima / primele

al doilea / a doua

al optulea / a opta

al zecelea / a zecea

Genitiv-Dativ:

întâiului / întâilor

întâii / întâielor

primului / primelor

primei / primelor

(al) celui de-al optulea / (al) celei de-a opta

(al) celui de-al doilea / (al) celei de-a doua

(al) celui de-al zecelea / (al) celei de-a zecea

Observaţii

- Numeralul ordinal întâi nu primeşte articol şi nici nu îşi schimbă forma după gen când stă după substantivul determinat: vagonul întâi, clasa întâi. Dar pus înaintea substantivului, se articulează cu articol hotărât şi-şi modifică forma după gen: întâiul vagon, întâia clasă.

- Numeralul ordinal poate fi însoţit de articolul demonstrativ cel urmat de prepoziţia de, articol ce îşi schimbă forma după gen, număr şi caz: cel de-al treilea, cea de-a doua. Numeralul ordinal întâi apare şi în forma: cel dintâi.

- Numeralul ordinal care arată a câta oară se îndeplineşte o acţiune se numeşte numeral ordinal adverbial, fiind format din numeralul ordinal propriu-zis + substantivul oară / dată: a v enit prima oară / dată, a doua oară / dată.

Valori

- valoare adjectivală, cu funcţia sintactică de atribut adjectival: Al treilea copil va ajunge la start.

- valoare adverbială, cu funcţie sintactică de complement circumstanţial: Întâi am mâncat.

- valoare substantivală cu funcţiile sintactice de:

Nominativ:

- subiect: Cel de-al doilea nu poate patina.

- nume predicativ: Vinovatul este cel de-al doilea.

- atribut: Copilul, al doilea dintre ei, nu poate înota.

Acuzativ:

- atribut: Discuţia cu cel de-al treilea l-a enervat.

- nume predicativ: Cărţile sunt pentru cel de-al patrulea.

- complement direct: L-a ajutat pe primul.

- complement indirect: A vorbit cu cel de-al cincilea.

- complement de agent: A fost mustrat de primul.

- complement circumstanţial de loc: Se îndreaptă înspre primul dintre ei.

- complement circumstanţial de mod: Sunt mai bun ca primul dintre ei.

- complement circumstanţial de scop: Câştig bani pentru primul dintre ei.

- complement circumstanţial instrumental: Am câştigat banii prin cel de-al doilea dintre ei.

- complement circumstanţial sociativ: Eu şi cu primul dintrei ei am fost la pescuit.

- complement circumstanţial cumulativ: Pe lângă primii din clasă, mă mai înţeleg cu mulţi alţi colegi.

Genitiv:

- atribut: Viaţa celui de-al doilea dintre ei este ciudată.

- nume predicativ: Oamenii sunt contra primilor.

- complement indirect: Împotriva primilor s-au adus acuzaţii.

- complement circumstanţial de cauză: Am pierdut banii din cauza celui de-al treilea dintre ei.

Dativ:

- complement indirect: I-am dat primei dintre ele flori.

- complement circumstanţial instrumental: Datorită primului dintre ei am reuşit în viaţă.

Model de analiză

Ex: I-am dat primei flori.

primei = complement indirect exprimat prin numeral ordinal cu valoare substantivală, gen feminin, caz dativ.

Ex: Primele flori sunt ghioceii.

primele = atribut adjectival exprimat prin numeral ordinal cu valoare adjectivală, se acordă în gen şi caz cu substantivul flori: gen feminin,caz nominativ.